miercuri, 30 decembrie 2009

Nostimadă

Există niște reguli clare în Soțietate, mai mult sau mai puțin declarate.
Sentimentele de neacceptat acesteia se învălesc sub vorbe, atitudine care să le facă pasabile.
Ia-uitați un exemplu.
Om care învîrți un pic condeiul, te irită succesul seriei Harry Potter. Poate îți cade prost și candoarea, succesul la mulți semeni al acelui personaj literar. Plus cel financiar al autoarei.
Nu poți spune însă toate acestea.
Așa că reformulezi.

Iar un ziar pasămite serios pune sub reflectoare făcătura:
VORBE CARE CONTEAZĂ
Ionel Crăciun, poet
Românul a inițiat în Spania o mișcare anti-Harry Potter bazată pe învățături sănătoase din filosofie, literatură și religie.


Nici nu mă obosesc să caute acele felii dătătoare de viață spirituală. Căci pot bănui lesne în care categorie de platitudini se înscriu.

Că veni vorba, se află expuse zilele astea în stația de metrou Dristor 1 niște imagini cu biserici din București, însoțite inclusiv de niște citate biblice.
M-am uitat lung la acele vorbe pasămite sfinte și le-am văzut doar ca pe niște aiureli. Și nici nu mă miră, cîtă vreme ele au apărut la origine pentru mintea omului de rînd de acum 2000 și ceva de ani.
Între altele, este ideea de a lăuda pe Cel de sus, pe care inițiatorii îl credeau probabil la fel de ahtiat după perii precum noi, situație repetată în cazul prezenței aurului în acel text.
Ai nevoie de religie cînd s-a nimerit să nu fii suficient de (realmente) educat, iar în paralel nu ești dispus să accepți durerile și necunoscutele sinistre ale existenței. Includ aici și nonexistența care o încadrează.

Un comentariu:

  1. Cel de sus... dupa chipul si asemanarea noastra...sau invers,nu?
    Buna obesrvatia cu dorinta de periere.

    RăspundețiȘtergere