vineri, 8 ianuarie 2010

Conu Costică Argetoianu



Am descoperit astă poză pe net (ori am văzut-o şi altădată, dar am uitat?).
Nu ştiu dacă e dureroasă (eu totuşi nu am trecut prin experienţele sinistre ale omului din fotografie), cît un semnal de ce poate oferi viaţa.

Nu sînt adeptul ideii că ne-a bătut Dumnezeu...
Viaţa ne duce cam cum vrea ea, iar construcţia iniţială - dincolo de ce afirmă puitorii de sarcini în spatele altora - nu ne-o facem singuri. Nea Costică (fac aici vreo proiecţie pe tata?) s-a născut cum s-a născut, nu a avut de optat între a fi un cinic de pomină şi un Ladima (teoretic, la extrema opusă cinicului se află călugărul-sfînt de nu s-a pomenit, dar am îndoieli că aşa ceva şi Yeti există în realitate...).
Deci Argetoianu are cam toate pînzeleîn spate pînă la al doilea război mondial. Ba chiar şi vreun blam din partea Mareşalului nu pare să-l fi înnegurat tare.
Iese ca nou în 1944, dar capacitatea lui de a înghiţi orice broască rîioasă a politicii, respectiv de a călca totul în picioare, fără scrupul îl privează de sănătoasele cucuie ale pragului de sus.
Asta şi nu neapărat mînia divină îl fac să se întoarcă la 1946 din edenica Elveţie. Probabil că şi Roza (adică un oarece grad de scle-...) l-au făcut să ia în serios, după cum se spune, posibilitatea unui post de viceprim-ministru. În guvernul Groza, a se citi al lui Vîşinski, a se citi al lui Stalin.
Aici îmi dau cu părerea că dacă posezi vreodată minte, e sănătos să nu te crezi scutit de gafe cît toate zilele. Căci mintea, sufletul funcţionează deseori după reguli care nu dau socoteală raţiunii. Cele Două ne trag deseori iluzii de nerezistat, din care ne trezim deseori doar după primirea loviturilor...

Arestat în mai 1950, fără îndoială a suferit crunt în puşcărie. De ce simt însă că pînă în pragul morţii nu a realizat totuşi serios ce i se întîmplă? Au avut mulţi căderi de la extaz la agonie în acei ani, dar am impresia că nicăieri ecartul nu a fost mai mare decît la cel numit Boierul de la Breasta Doljului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu