sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Reviste de cultură

Cam după 1990 îmi venise să mă şlefuiesc niţel, ca un brav absolvent de liceu ce mă aflu. Citeam ce-mi cădea sub ochi. La loc de cinste: "Dilema", ""România literară", "22". Nu m-a ţinut decît nişte ani. Urmărindu-le apoi în mari salturi.
Le-am revăzut de curînd. Hotărît lucru, încep să fiu depăşit de ce se scrie acolo. Cam excesiv de savante pentru mintea mea 'a proastă. Ori nu mai am eu răbdarea cititului? Se poate.
Cred totuşi, fie şi din calitate de neica-nimeni, că ceva mai multă atenţie din partea autorilor de pe acolo de a nu eşua într-un turn de fildeş nu strică. Articolele, multe dintre ele mai exact, sînt destul de seci. Că le pricep eu sau ba, dar nici viaţă nu simţi în ele. O să-mi spuneţi că ce le trebuie lor viaţă, că e de ajuns să fie erudite. Din ce mai citesc şi eu dintre textele vechi, se pare că e nevoie de aşa ceva pentru a răzbi peste vremi. Zic asta şi pentru c-am observat inclusiv între războaie nişte savantlîcuri ce vor fi rupt gura tîrgului atunci, însă nu par să mai facă mulţi bani azi.
Da, are şi amatorul din mine o idee: ca un ceva să poată fi citit şi peste un interval mai măricel de timp...

Încă ceva.
Grafica revistelor cu pricina.
Eu aş înţelege mai greu cum un spirit fin nu-i încurcă ochii în designul majorităţii revistelor de cultură de la noi. De unde numai proporţie şi echilibru nu răsare privirii. Campioane par să fie "22" şi "România literară", dintre publicaţiile centrale, în vreme ce la nivel local tehnoredactarea ca-n curtea şcolii e la mare modă.
Repet, pricep greu cum poţi să fii un om al fineţii şi al nuanţei delicate, iar în paralel să te produci ori să citeşti asemenea hardughii grafice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu