marți, 30 martie 2010

Eternele-mi comentarii răutăcioase...

... sau de frustrat, cum ar spune vreo doamnă dezamăgită că viaţa nu-i ca-n cărţi...

Păi.

"Scrie un distins coforumist:
“Felicitări /…/ pentru o carte despre convertitii (la Ortodoxie) pe care am descoperit-o acum cateva minute se site-ul editurii Deisis. Desi nu-i cunosc inca continutul, consider tema fascinanta si abia astept sa o achizitionez.”

Of, ce ţi-e şi cu aparenţele astea…
Altminteri înţeleg încîntarea cuiva care, prin intermediul acelei cărţi, îşi mai risipeşte din propria neîncredere, că nu ar fi optat pentru credinţa reală. Iar dacă nu ar opta pentru Aşa Ceva, ar avea probleme cu angoasele existenţiale (dacă nu mă exprim prea savant)."

Şi ajungi la ideea dacă a spune adevărul, a mirosi adevărul (sau barim oparte din el, căci e lipsă de modestie a crede că i-ai cuprins întreaga arie...) nu e un păcat, o belea pentru viaţa în societate.
Şi uite-aşa ajungi la regula de bază a refulării - dacă te-ai nimerit cu o minte ceva mai iscoditoare, bineînţeles... Nu spui, ba e mai bine nici să nu gîndeşti asta...
Bineînţeles, treaba cu negînditul e un pic mai grea - procesul fiind unul în care nu poţi avea mare amestec, gîndurile ţîşnind fără să ne întrebe... O singură chestie interzice gîndirea, deşi nu mi-aş dori-o prin preajmă...
Groaza. Oroarea. Sinistrul insuportabil (cum, e pleonasm? Da, dar sună bine, întăreşte ideea)
Care, o ştim, este cheia refulării.

PS. Recunosc a nu fi citit multe texte sfinte, aşa că întreb: e adevărat că pe undeva se afirmă că pînă şi gîndul erotic (mă refer la ţîşnirea poftei de profil) la nevasta altuia e păcat?

2 comentarii:

  1. http://www.derdelus.ro/2010/03/31/printre-ceturile-vesnice-valea-caraimanului/#comment-9117

    Vedeti ca au unii o dilema Jepi - Caraiman :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Cica, cu gandul se pacatuieste mai abitir decat cu fapta, cel putin asa scrie la carte. Schimband un pic registrul, alpinismul confirma asta - trupul nu poate ajunge acolo unde nu a ajuns mintea (gandul) mai intai. In antrenamentul pentru gradele de dificultate superioare, antrenamentul mental are o pondere semnificativa. Nu vei putea sa reusesti daca nu te poti imagina, cu puterea mintii, catarand pasajul respectiv. Deci, clar, a pacatui cu gandul e mai dihai decat cu trupul. Intreaba si femeile - ele iti vor ierta mai usor o aventura trupeasca decat una (strict) sentimentala...

    RăspundețiȘtergere