luni, 21 martie 2011

Exodul alpiniştilor în deceniul 9

[ISTORIE ALPINĂ]


Am căutat una şi-am dat de alta.

Voiam să văd exact formularea lui nea Baticu legată de disputa cu ceea ce el a numit "tripleta Frim-Steopoe-Nae Dimitriu", pornită de la acuzaţiile de neseriozitate aduse de NB unor afirmaţii ale unui alt coleg de Club Alpin, e vorba de Ion Şincan.
Nu le-am regăsit încă în arhiva mea, însă am dat peste nişte biografii de căţărători.


Sînt trei la număr şi privindu-i pe Vlad Petcu, Iosif Gheţie şi Viorel Nicolaescu.
Bănuiesc faptul că cei în cauză le-au întocmit la cererea lui Baticu, ce voia să le publice în cartea "Pe crestele Carpaţilor" (coautor Radu Ţiţeica, a apărut în 1984-85).





Cum atmosfera era irespirabilă în ţară, în deceniul nouă alpiniştii noştri mai destupaţi fugeau pe capete în Occident.
Bine că nu a mai întîrziat cartea un an, că rămînea loc gol şi în cazul lui Mihai Pupeza, de pildă!

Era o regulă în publicistica momentului ca numele transfugilor să nu apară. Aşa s-a făcut că autorii acelei cărţi au fost obligaţi la o tragic-comică echilibristică. Cei plecaţi dispăreau din componenţa echipelor ce stabiliseră premiere, de pildă. În unele cazuri o întinseseră toţi, aşa că apărea o menţiune de genul "Echipa clubului cutare".
Cînd era plecat doar unul, se trece Cutare alpinist (chit că fusese doar secund) ş.a. (şi alţii).

Evident, cel care se vindea străinătăţii dispărea (dacă era cazul) şi dintre cei beneficiind de biografii.
În această situaţie nea Baticu contacta în mare grabă pe alţii, solicitîndu-le un CV.


Iată aceste trei nume, cu rugămintea să fiu iertat dacă exactitatea reproducerii suferă (le-am copiat cîndva, pe la 1987, în oarece fugă).




(din colecţia Doru Vasilescu)

Vlad Petcu

Născut la 25 mai 1947, fiul Margaretei Petcu, cunoscută bucegistă. A copilărit la Braşov şi a practicat diferite sporturi: călăria, judo, tir, aviaţie.
La şapte ani, pornind din Braşov, a făcut prima sa excursie în Bucegi. Dese plimbări făcea pe Tîmpa şi Postăvaru. De la 16 ani a început excursiimai lungi, pe cont propriu. O vacanţă a lucrat la o fermă, banii cîştigaţi (200 lei) permiţîndu-i pe lîngă o pereche de bascheţi noi să colinde Retezatul şi Parîngul.
În 1969, pe cînd frecventa cursurile anului IV de facultate, s-a legitimat la Clubul Sportiv Universitar al institutului de Petrol Gaze şi Geologie. Antrenori i-au fost Iosif Gheţie şi Dan Vasilescu. A obţinut ulterior categoria I în alpinism. Pregătirea sa, obţinută prin parcurgerea mai multor trasee dificile, i-a permis stabilirea unor performanţe de excepţie. Astfel, a urcat solitar Fisura Albastră şi Fisura Artei (ambele VI B), fapt care i-a atras excluderea din club, Federaţia Română de Turism-Alpinism nepermiţînd membrilor săi escalade solo. Mai tîrziu s-a înscris la clubul "Sănătatea" din Bucureşti.

PREMIERE
Buila
:
1971: Traseul Margareta, 4A, cu Mihai Pupeza (o intrare, cu o noapte în perete)
1972: Traseul 23 August, în Peretele Livezii cu mesteceni, 4B (Dan Vasilescu şi Vlad Petcu).
1973: Păianjenul Galben, peretele Clăii Strîmbe, 6b, secunzi Dan Vasilescu, în 1972, Cristian Andreescu, în 1973.
Traseul 238, Dan Vasilescu, Vlad Petcu
Traseul Ştefan Grădinaru, 4B, Vlad Petcu, Cristian Andreescu, trei intrări
Traseul Fagul Trăznit, 4B, Mihai Pupeza, Dan Vasilescu, Vlad Petcu şi
Cristian Andreescu
1974: Traseul Mihai Szalma, 6B, în peretele Clăii Strîmbe, Vlad Petcu, Marius Stoenescu, apoi Csaba de la Turda. Cinci zile, trei intrări, două bivuacuri.
1975: Traseul Iris, 6B, Claia Strîmbă, secunzi Cristian Andreescu (1974), Marian Petcu (1975).

Cheile Bicazului
1972: Traseul lui Peşte (Suhard), 4B, Vlad Pectu şi Dan Vasilescu, mai multe intrări.

Bucegi:
Diedrul Pupezei, 6A, Vlad Petcu ş.a.

Traseele din 1974-75 le-a parcurs fără să fie membru în vreo asociaţie. cele din 1977, la "Sănătatea".
Despre ascensiunile solitare, Vlad Petcu scria: "Am vrut să schimb istoria alpinismului românesc", adică scoaterea lui din amorţeală şi tipic, pentru situarea lui la un nivel mondial.


Iosif Gheţie



(Fotografie din colecţia Doru Vasilescu. În dreapta, Dan Vasilescu)


Născut la 13 iunie 1944, fiu al profesorului Vasile Gheţie din Satu Mare. Pasionat călător, tatăl a îndrumat paşii fiului. Prin 1960, Iosif Gheţie mergea deja pe munte, singur sau cu prietenii. A practicat şi atletismul, cu frumoase rezultate, demifondist înntre 1957 şi 1962, la liceul Mihai Eminescu. În 1962 devine student la Facultatea de eletronică a Politehnicii bucureştene. La clubul ştiinţa a practicat orientarea şi alpinismul.
1962 - primul drum cu secţia alpină a ştiinţei, sub conducerea lui Igor Popovici şi Nicolae Aniţia, pe vîlcelul secundar al Gălbenelelor. În februarie 1963 a urmat tabără organizată de Ştiinţa la Bîlea.
În 1966 escaladase deja cele mai dificile trasee din Bucegi şi Cheile Bicazului.

PREMIERE
Bucegi:
Fluturele de Piatră, VB, Iosif Gheţie ş.a., trei intrări
Buila
1969 Creasta cu brazi, cu Nicolae Tătulescu, IVA, o intrare,
2970, Traseul Lunii, VB, cu Nicolae Tătulescu, două intrări
Pasărea Phoenix, VIA, secunzi Nicolae Tătulescu, respectiv Alexandru Bulgăr, 10 intrări, 13 LC
Hornul cu cheie, IB, cu Marin Gherasim, o intrare
Hornul Ploilor, VA, cu Constantin Georgescu, două intrări


Iarna

martie 1968, Fisura suspendată, cu Al. Popper
febr.-martie 1969, Carpaţii Meridionali, 28 zile, cu Gabriel Teodorescu
ian. 1971, Fisura Albastră, cu Cezar Manea, cap schimbat
msrtie 1972, Policandru, Mult Dorita, Fisura din Peretele Văii Albe, Fisurile Centrale - cu Şt. Grădinaru

Peste hotare
august 1970, şase trasee de gradul IV, cu Dan Vasilescu şi Alex, Bulgăr
1970, întîlnire internaţională la Morskie Oka, Polonia, cu Dan Vasilescu
1974, Elbrus şi Pic Sciurkovski, cu alţii
1980 Caucaz, patru trasee, cu Zoltan Kovacs, Constantin Georgescu şi Ion Dumitrescu

În 1968 a intrat la ICEF, ulterior dobăndind calitatea de antrenor de alpinist, în baza căreia a activat la IPGG şi, ulterior, Universitatea.

În 1970, a primit "Medalia de aur", pentru traseul Pasărea Phoenix
1971, devine maestru al sportului

Articole în "România Pitorească", Almanahul turistic, Buletinul IPGG

În articolul "Premiera - chintesenţa alpinismului" (Buletin IPGG), Iosif Gheţie notează: "Cu regret trebuie să spunem că multe trasee de maximă dificultate s-au făcut fie bătînd de sus în jos pitoanele, fie capul (de coardă, n.n.) urcînd în premieră filat prin coarda aruncată de sus".



Viorel Nicolaescu.

Născut în Bucureşti, la 6 septembrie 1939. A început săs e caţere relativ tîrziu, la 25 ani, însoţindu-i pe Nic. Moldoveanu (Nae Moldovan? n. M.O.), Ciprian Foiaş, Ion Chiciorea, Alex. Stătescu.
Medic de profesie, cu o bogată cultură generală, şi-a dats eama încă de la îneput că în căţărătură cheia succesului o reprezintă antrenamentul. În acest scop şi pentru a cunoaşte muntele a urcat, cap sau secund, mai toate traseele - începînd cu cele uşoare, apoi cele clasice şi sfîrşind cu cele mai dificile.
S-a legitimat în 1972 la "Sănătatea" Bucureşti. Începînd cu 1975 efectuează mai multe premiere:

Postăvaru
1975, Muchia Iepuraşului, 5A, cu Nicolae Dini
Lupul cel Rău, 5B, cu Alex. Pătraşcu, trei intrări
Muchia Căprioarei, 4B
1976, Diedrele din Faţa Înaltă, 5B, cu Alexandru Pătraşcu
1977 Ulise, 6A, cu Alex. Pătraşcu, 4 intrări,
1978, Calipso, 5B, cu Alex. Pătraşcu şi Gh. Dan
Muchia Dezamăgirii, 4B, cu Dan Radeşiu, o intrare, 1978
1977, Mielul cel Blînd, 5A, cu Alex.Pătraşcu, trei intrări


Bucegi

1976, Inominata, în peretele Policandrului, 5B, cu Alex. Pătraşcu, trei intrări
1977, Diedrul Pupezei, 6A, peretele Văii Albe
Poseidon, respectiv Scorpionul, în peretele Coştilei

Escaladă solitară a Fisurii Albastrem, în 10 ore şi jumătate
la 23 august 1975, împreună cu Mihai Pupeza (cap schimbat) parcurge unul după altul traseele Speranţei (cinci ore), Fisura Albastră (patru ore şi 20 min), Fisura Mult Dorită (o oră şi 20 min).

PESTE HOTARE
Caucaz, Pic Sciurkovski, peretele de nord, 5B, cu Emil Coliban, Avel Riţişan, Nic. Moldoveanu şi Ion Zincenco, cu patru bivuacuri în perete

Alpi
1979, Piz Badille, NE, via Cassin, TD superieur, cu Vlad Serghiescu ş.a.
Grand Capucin, traseul Bonatti, TD, cu Emil Coliban
Le Marteau du Fiz, ED, cu denise Escande, 65 ani, secretară a Clubului Alpin Francez. A patra escaladă a traseului, avînd pe parcurs un tavan de 22 metri
Traversarea Charmoz-Grepin, D, cu Gh. Iuşco
Directa Americană din Vest Petit Dru, ED, cu Vlad Serghiescu.


ULTERIOR

Am solicitat comentarii unor alpinişti care i-au cunoscut pe cei amintiţi mai sus.

Gabriel Teodorescu a ţinut să-mi amintească şi alţi alpinişti români rămaşi în strainatate: Dini Constantin, Dorel Schapira etc.
Ultimul, de pildă, a fost conducătorul al echipei care a parcurs Carpatii Meridionali in Februarie-Martie 1969 şi care i-a mai cuprins pe Iosif Gheţie şi pe Gabriel Teodorescu.

Din partea lui Doru Vasilescu:

La profil Petcu

- premiere Buila - traseul 23 August acelasi cu Traseul 238.
iris -este numele fetei lui petcu

La profil Iosif (Ioska) Gheţie
"- Albastra cred ca a fost a II-a escalada de iarna (gasesti in Buletin IPGG o descriere) sau amanunte de la Cezar Manea
- poze cu prima escalada 1962 dec. pe [lista] CAR (poze de la Manea Cezar)
- si sotia lui Ioska (Vera Szekely) si fratele (Mihai) au facut alpinism la IPGG.

La profil V. Nicolaescu
- da ,este vorba de Nae Moldovan

cred ca poti afla mai multe de la -Dan V. - Ioska Ghetie - Gabriel Teodorescu (Meridionali - vezi si IPGG de pe Picasa) - Petcu Vlad, daca gasesti o adresa de mail, si Manea Cezar

Mai trimit niste lucruri care cred ca sunt interesante"




Din imaginile trimise mie de acelaşi de Doru Vasilescu:

Imagine din Buletinul IPGG, cu alpiniştii secţiei în Caucaz, 1974





Articol al lui Iosif Gheţie, în acelaşi Buletin:














Un comentariu: