vineri, 10 iunie 2011

[VIAŢĂ] Despre lucrurile cu adevărat importante. Sanchi!

Ideea îmi vine de la o lucrare a lui Alexandru Paleologu
"Despre lucrurile cu adevărat importante"

O să vă supăraţi pe mine dacă vă spun că doar am de gînd să o răsfoiesc (nu e o jignire la adresa autorului, această fugă peste pagini!), nu şi că am făcut-o deja.


Cum, era o ironie, un ceva diferit de fond, manevră de care nu îmi pot da seama decît lecturînd opul?
Se poate.
Dar tot îmi spun părerea.


Este o nesăbuinţă să spui că o treabă e importantă, şi alta ba.
Trec peste faptul că, vreunuia, acea neimportantă îi e vitală.
Iar dacă ţii neapărat să îi schimbi Ideea de viaţă, păi trebuie să o faci cu o înţelepciune deloc minoră.
Asta dacă realmente, dpdv (din-punct-de-vedere-al) înţelepciunii, chiar e nevoie de aşa ceva.
De schimbarea Aceluia.

Chiar şi aşa, dacă vei fi deprins Arta funcţionării soţietăţii omeneşti, parcă Lumea în sine este niţel mai complicată.
Eu nu m-aş grăbi să concluzionez, să stabilesc reguli.

[Am senzaţia că se poate trăi, sub soare şi lună, inclusiv după o aşa opţiune...]


De fapt, în nesfîrşita-mi răutate, de a lovi inclusiv caractere infinit superioare celui al meu, îmi amintesc c-alde Paleologu senior avea o uşurinţă teribilă în a cataloga pe altul drept prost, ori similar.


PS
Poate important.
Am anunţat aici că mă scindez... Pe un blog voi scrie de ale muntelui, cu precădee, pe altul de ale personale, de cele legate de psihologie.
Trăiesc însă sentimentul, după o lună şi ceva de contact cu realitatea, că e de unificat, cu oarece preţ al renunţării. Am sentimentul - cu riscul de a mă înşela - că voi privi ale muntelui niţel diferit de cum am făcut-o pînă acum. Nu că nu aş mai urca Acolo, că nu aş mai fi niţel atent acolo.
Dar va fi altfel.

Unii spun că schimbarea e inerentă mersului prin Viaţă.


Rămîne, se pare, un singur blog M.O.


Îmi fuge aici mintea la visul de azi.
E semn de trufie, dar tot îl postez. Atîta doar că Copy/Paste clasice, aici, nu respectă şi italicele (esenţiale!) din textul original, aşa că inserez un fişier de tranzit:






Mai fac o dată precizarea, deşi timpul îmi va fi selectat rarii cititori: văd visele din perspectivă oarecum freudiană.

(Admit că a mea prietenă Tatiana are toată dreptatea din lume în a-şi decripta visele în cheie premonitorie.
Cum, dacă lăsăm mai multe optici, o să-nebunim?
Se poate. Dar egzistă lucruri mai rele pe lumea asta!)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu