marți, 16 august 2011

[MUNTE, polemici] Ionici reloaded

Un evident alter ego al lui Eugen P. mă gratulează de ieri cu mesaje.
Iată-le pe cele mai noi.
Să rămîie.


Bravo ma Ordene acum inteled si eu ca voi adunati hirtoage si deaia ai luat caetul ala mare si dorarul ala alb de la caminu alpin. 
Nebun nebun  da la hotii te duce capu
Sa duci caetul si dosarul inapoi ordene ca intri la belea mare
Si altadata sa nu mai dai cu pietre pe valea alba ca o sa spargi capul la cineva Pe mine era sa ma omori deaia te-am injurat sa sti
Hai noroc
Mishu


 
 
Prietene Ionici,

Nu pari un om dispus sa accepti observatii, mai ales din partea alora pe care iti caşunează din senin. Dar tot aş îndrăzni una.


Trebuie să fii niţeluş atent cînd emiţi asemenea acuzaţii.
Poţi să ai în faţă un tip care, devenit ţintă a unor acuzaţii pe cît de nedrepte pe atît de agresive, cade jos lat, iar apoi nu ştie pe unde săs e ascundă. Auzi, tu: să fură iel caietu de la Căminu Alpin!

Poţi să ai însă şi unul care a ajuns să aprecieze în fapt vorba: Ce nu te omoară te întăreşte.


Să-ţi dea Careva de Sus minte, că tupeu ţi-a dat destul!

Îţi promit totodată, pe gratis, un loc interesant în istoria Clubului.


* *

Meditam - în limitele unei discipline la care se pare că nu ai acces - dacă nu e cazul să îmbogăţim limba română sau măcar lexicul Clubului cu advectivul ionici.
Un ionici
Adică un tip ce judecă şi acţionează precum matale. Başca reaua credinţă.
Personaje d-astea mai gravitară în zona munţilor noştri, dar poate că acest tip uman merită cu prisosinţă să-ţi poarte numele.


M-ai făcut curios.
Deci, au dispărutără "caetul ala mare si dorarul ala alb de la caminu alpin".
Io-s tare curios aici cine s-a sesizat de acea dispariţie.
Şi mai ales cine v-a comunicat dramatica situaţie vouă, dascălilor (ca să nu dau nume proprii, din "Scrisoarea pierdută").

E interesant dacă există p-acolo un dezinvolt jucător la două capete.
Care, totodată, toarnă ce nu-i real.
Căci dacă era real, nu văd de ce un om direct precum Dan Vasilescu nu mi-ar fi comunicat-o direct: "Bă, (vorba ta, Ionici) Ordene, vezi că în mod sigur tu ai luat alea care lipsesc... Să faci bine pentru ca să le aduci înapoi!"
Or el nu mi-a zis nimic, BA MA ŞI INVITAT, ACUM CÎTEVA ZILE, SĂ AJUT LA ORGANIZAREA ARHIVEI CAR.


Adîncă dilemă!


În acelaşi timp, aşa, pentru informarea matale, eu am şi alte treburi decît să adun documentele de care vorbeşti. Ba chiar procedez invers, donez eu altora - căci uite-aşa ţi se întîmplă în viaţă, să te ia şi aşa dor!
Mi-aduc aminte că am donat un anuar România Pitorească din 1933, lui Vasile Ciobăniţă. Vreau să donez şi nişte pitoane, din vremea lui Nicu Comănescu. Ca să nu mai vorbesc de gestul stupid de a dona CAR caietele (două la număr) de pe Degetul Roşu al Morarului.

Şi-aşa, Ioniciule, am luat "caetul ala mare si dorarul ala alb de la caminu alpin".
Ţţţţţţ!
Nasol moment!
Şi zici c-o să intru la belea mare?
Iar nasol.

Cît priveşte pietrele pe care mi le pui în cont pe Valea Albă (niscaiva detalii suplimentarii ai?), sper ca data viitoare să te nimeresc. Te asigur că ulterior voi depune acolo o floare şi o lumînare de cîte ori oi avea drum.
Da' să ai şi matale grijă să nu-ţi pună vreun epitaf precum o altă cruce de pe acolo, numai bună de bîrfit în ale putirinţei logico-gramaticale.
 http://4.bp.blogspot.com/-B-fVcWOOJZI/Tkox5YsewbI/AAAAAAAASas/K3yTtOzzWTU/s320/epitaf.jpg




* *
Tot io.

Zi şi mie, Coane Mishule...


E grea oala de noapte a fratelui Eugen P.?


Pe de altă parte, unde am mai auzit eu voroava asta, Ordene?
Parcă-parcă revăd scena...


Cu urări de bine, în tratamentu-ţi într-un anumit stabiliment medical,

Mircea Ordean
 



* *
Pricep mai greu, mon ami....


Dacă alea-s hîrţoage, de ce îţi faci atari probleme (probabil nici nu dormi noaptea, de inflamat ce eşti)?

De fapt, nici nu m-ar fi mirat să le tratezi altfel, avînd în vedere putirinţa dimutale de a înţelege, respectiv adînca deprindere a gramaticii limbii române...



Hai, pa!


M.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu