marți, 17 ianuarie 2012

[CARTE] Încă un extras interesant dn carte N. Manolescu

Acum vreo trei spoturi am făcut trimitere la nişte interesante - zic eu - aprecieri ale lui N. Manolescu, din cartea sa "Viaţă şi cărţi", 2009.
Unul privea pe soţii Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, îndeosebi în ultimii lor ani de viaţă.
În al doilea, autorul îşi expunea opinia despre anii politici 1991-1996, cît s-a aflat în prim-planul scenei cu pricina.

Mai jos, fără a rînji (subsemnatul) ca de o bîrfă mişto, cred că sînt  demne de reprodus şi mărturisirile privind femeile din viaţa criticulului.






















Nu am fost în preajma lui N. Manolescu în acei ani, nu l-am cunoscut.
Prin forţa lucrurilor, fiind în Grupul Independent pentru Democraţie, al cărui sediu îl preluase Alianţa Civică, am rămas alături de aceasta din urmă. Nu cu Partidul Alianţei Civice, care s-a desprins la jumătatea lui 1991.
Mi-amintesc doar, anterior - cam în iarna precedentă - , că am fost dezamăgit cînd, la televizor, am văzut un tip destul de împiedicat, citind ceva în numele AC. Mi se semnalase greşit că e Manolescu, despre care auzisem că e unul dintre liderii mişcării. Dezamăgire, pentru a afla apoi că fusese Constantin Cojocaru.
De la Alianţă, dintre cei pe care îi stiam, de la nivelul meu au plecat soţii Dobrovicescu.

Nu ştiu cu ce ocazie am mers apoi la sediul PAC din strada Laurenţiu Claudian.

Recontactul cu PAC l-am avut apoi aproape exclusiv prin intermediul soţiei mele de atunci - aici mă aseamăn lui N.M., fură multe...). Care îmi povestea încîntată, începînd cu 1994, de viaţa acelei grupări politice, de oamenii ei.
Dinainte, e de zis, nu am agreat plecarea lui Stelian Tănase, parcă şi a pianistului Dan Grigore plus alţii, la PNL. Cu un simţ al oportinismului de apreciat altminteri, în 1995 au plecat Crin Antonescu, Mona Muscă şi alţii, alegînd altminteri bine barca, căci Convenţia Democratică a intrat în parlament, PAC (şi Partidul Liberal 93, dominat de personalitatea lui Dinu Patriciu), nu. Aşa a găsit mai bine atunci electoratul.
PAC a fost absorbit în 1997 în PNL, în urma contactelor amicale între Valeriu Stoica şi Manolescu. Cel din urmă a plătit apoi, cred eu, preţul implicării anterioare excesive, căci a căutat pretexte pentru a ieşi din joc. Terminase benzina. Cred că nu putea trăi fără boemă.
Altminteri mă delecta realmente prestaţia lui la TV, de pildă la emisiunea lui Iosif Sava.


Părere de om mic despre unul mare.


2 comentarii:

  1. Mi-ar fi placut ca Manolescu sa fi avut acele calitati didactice extraordinare ale primei I. din viata lui... astfel anul 4 la Litere ar fi fost memorabil. Dar il salveaza Arca lui Noe precum si pagini ca cele de mai sus.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu ştiu dacă Manolescu este în prag de vreun naufragiu, pentru a fi salvat în vreun fel sau altul.
    Mie unuia mi s-a părut un om deosebit, chit că defecte va fi avut şi el, ca oricare...

    RăspundețiȘtergere