joi, 19 ianuarie 2012

[PIATA UNIVERSITATII] Ieri si azi

Sînt foarte schimbătoare lucrurile de azi din Piaţă...
Ca atare, privind îndărăt, la postul de ieri, mi-am zis să fiu mai prudent cu aprecierile. Cam multă lume acolo pentru cum cam zeflemiseam...

Dar.

Unele lucruri rămîn clare.
Rămîn la părerea că s-a... involuat, chit că nu are nimeni contract cu Cineva că viaţa, o societate nu poate merge şi aşa... Îndărăt, adică.

De ce-s aşa sigur că merg lucrurile rău.

Păi să facem o paralelă...
În 1990 noi fiind realmente ieşiţi din comunism şi neştiind cum ne cheamă.

Am scanat un prim film personal de atunci.
Am probleme, mai exact un scaner prost. Cîndva fără îndoială voi avea o sculă de profil mai bună...


 Mda, poză de manuale viitoare...
Apropo, cum vor fi tratate cele două manifestaţii-maraton de aici, din Piaţa Universităţii?
La subiectivitatea noastră, nu mă va mira nimic (bineînţeles că nu voi apuca pe cele foarte viitoare...).

Aici e în zona de corturi a GID-ului (Grupul Independent pentru Democraţie).

 O colegă la vreo 35 de ani, i-am uitat numele. Ştiu că urca(se) pe munte, fusese în Poiana Coţofenei, din Piatra Craiului,  într-o vreme în care eu nu călcasem pe acolo... 

 Ca în toată prima jumătate a anului 1990, era plin de ziarişti străini, dotaţi cu camere (mă interesasem, un făcea cam cît două Dacii).
Apropo de gazeta citită de acea colegă (e aici împreună cu... fiica ei), aveau trecere "România Liberă" şi "Dreptatea".


Discuţii. Nu pot să nu remarc tipul cu ţigara, cam de altă condiţie intelectuală decît majoritatea. Azi e invers raportul. E o constatare, ce poate fi contrazisă, atacată...

 Mda, coafura anilor 80, ceva mai ridicată... Ute c-aveam şi flori, era vremea lalelelor. Exista şi nu cort de prim ajutor. GID şi celelalte asociaţii conlucrau. La sediul "21decembrie", pe Batiştei., mergeam des, între altele să vedem ce a mai dat Postul de televiziune (am trecut cu majusculă căci era singurul).


 Nu mai ştiu pe ce bec călcase tipul ceva mai pleşuv în creştet, cert este că a ţinut cont de observaţii. Paul (cu ecuson la gît, aociaţia ne distribuise aşa ceva) i-a frecat ridichea, dar omul a plecat fără vreun fir de păr mişcat. Introdusese ceva materiale aiurea, parcă...
În aceeaşi vreme, nu am scanat încă filmul, un fesenist îşi afirma ţanţoş opiniile, pe trotuarul Universităţii, şi n-avea nimeni nimic cu el, cel mult o privire ca în Svejk: "Ce să-i faci, dacă atîta poate..."
Cu ochelari, Andrei Apostol. Imediat după 13 iunie, colegii de la forja Uzinei 23 August l-au pîrît organelor şi a fost arestat. Nu a avut treabă cu cataroaiele zilei de 13, dar ce conta... A stat 1-2 luni la închisoare. Şi pentru el s-a manifestat în iulie, acel marş lal cămăşilor albe pentru eliberarea Marian Munteanu (voi posta imaginile curînd).
Ca să vezi minte zăpăcită, la ceva luni după această vară, privind nişte negative foto, am realizat că făcusem revelionul cu Andrei, în 1986-87, soţiile erau colege la FEPER. Stătea pe la Dr. Grozovici, în zona Ştefan cel Mare.

Revin la Paul. Cu el am mers în ultimele zile de aprilie să punem - pe blocul "Dunărea" - un banner de sprijin pentru Lituania, care se zbătea pe atunci să îşi obţină independenţa, cu OMON (triâupele sovietice de securitate) pe cap.
Altminteri Paul era delicios de spurcat la gură, mai ales cu expresia lui "Să îi/le dau m... cu fierăstrăul/picamerul/buldozerul" şamd.. În ultimii ani e buchinist la Obor, vizavi de Bucur.

 Golaniada.

 Ziaristă străină, noaptea, la corturi. Acolo unde gazetele puterii demascau prostituţia şi drogurile. Başca dolarii primiţi de la... - am uitat pretinşii furnizori.

 Idem. Cel din dreapta sînt eu. Aveam barbă pe atunci.

 Lalelele, dar noaptea.
Cred că am dormit şi eu vreo 2-3 nopţi. Aveam un sac de dormit, stăteam în iarbă, dar iniţial cu urechile ciulite. Spun asta pentru că mă nimerisem şi eu în noaptea de 24-25 aprilie, cînd, la răsărit, a intrat poliţia peste noi, eliberînd Piaţa, dar numai pentru cîteva ore, căci opozanţii i-au îndepărtat în cursul zilei pe băieţii de la Băneasa....
Au, astea-s de pus pe hîrtie, cum fu în dimineaţa aia! Am tras o goană, prin spatele Interului şi apoi pe Batiştei. Oricum a fost joacă faţă de evacuarea criminală din 13 iunie.

 Ne uitam spre Balconul Facultăţii de geografie, de unde vorbeau numele mari ale manifestaţiei. Am revăzut de curînd filmul lui Stere Gulea şi am identificat-o pe colega Florina.
Am meditat să mă duc şi eu, schiţa de discurs fiind bazată pe o idee fixă şi eternă: să avem grijă şi de defectele, micimile noastre. Nu de alta,  dar eu văd aici un teribil rezervor de forţăî, de a nu mai da într-atît cu capul în pragul de sus.

S-a întîmplat ca eu, cel venit tîrziu, să plec tîrziu. Prin 1994 mai treceam pe la sediul oferit (căci costa...) Alianţei Civice eu şi Dragos Găbudeanu - preşedinte pe atunci (la vremea Golaniadei era Sandu Crăciun - apare şi el în film Gulea). O situaţie specială a avut Gigi Gavrilescu, ce - venind din provincie - stătea permanent la sediu, inclusiv în lunga perioadă AC. Fu un tip aparte / care o merita două vorbe cîndva. Era vivace, întrucîtva agresiv din fire dar aparenţele au înşelat şi aici. Cam prin martie 1994 s-a spînzurat, la sediu. Cei de la RL nu i-au făcut un serviciu, cred, publicîndu-i poza de după... Alt cinic am fost chiar eu, care a luat liniştit mororul cu sfoară din care îşi confecţionase Gigi, pardon, ştreangul.

Ca unul care trecea relativ des pe la sediul GID/AC, mai ales în 1991-92, poate ar merita să scriu cîndva şi despre asta...

 În dreapta, Paul şi o duduie din Jeunesse doree a GID-ului (ăştia veneau mai ales seara, cam în trecere şi la dat interviuri - căci ştiau engleza bine...). Ca un afemeiat ce mă aflu, mi se scurgeau niţel ochii după tanti aia brunetă cu ochelari.
Nu spun să mă aflu în treabă asta, ci pentru că relatările (ce vor deveni) istorice au nevoie şi de asemenea fleacuri...
Doctorul Dragoş Nicolescu (un tip sobru), iniţial în GID, apoi nu ştiu la ce asociaţie a medicilor de opoziţie a trecut...  Se ocupa împreună cu alţii de greviştii foamei...
Lucrurile erau foarte schimbătoare, mulţi dintre cei care au fondat, care conduceau GID în primele luni nu i-am mai văzut şi apoi. Un alt val de plecări a fost după alegeri, asta şi pentru că mai aveau şi treabă. Nu mai ştiu care îşi luase concdiu în mai ca să stea în Piaţă, dar apoi a trebuit să meargă la slujbă.
Prin decembrie, la mitingurile animate de Alianţa Civică, Florin Nicolaescu (coleg cu mine la Centrala Sticlei iniţial) îmi spunea că încearcă alături de familie o afacere cu un mic restaurant.
Alţii au plecat în străinătate, cu sau fără motiv politic.

 Uite şi un copil.
Soclul statuii lui C. Dobrogeanu Gherea, golit de respectivul socialist. Pe urmă mi se pare că au militat social-democraţii lui Cunescu pentru reîntronare. Mi se pare că e şi azi acolo, cert este însă că nu a mai făcut nimeni pasiune pentru ideile lui.

 Copilul are agăţat pe spate biletul cu "Golan" .

 Altă reporteriţă (nu am ppozat bărbaţi cu camera, deci...), la corturi.


 Venise un englez. purta papion, chestie tare exotică pe atunci.

Nu mai ţin minte dacă alde colega din mijloc a reclamat împreună cu soţul ei, şi el în GID, că a încercat să-i lovească o maşină pe stradă, după 13 iunie. Ca urmare, a cerut şi primit azil politic în Suedia.

 Golaniada, spre seară.
Colegul care priveşte la cameră m-a invitat într-o seară să merg cu el pînă în Facultatea de Arhitectură, la etajul 3. Se lucrau acolo nişte bannere.
Unii studenţi de-acolo au avut urît de tras în zilele de 13-15 iunie. Mă revolt-deprim crunt şi acum de cele întîmplate atunci... Să mă iertaţi, dar lipsa de patriotism mi se trage şi de la ideea de a fi coleg de popor cu oameni precum feseniştii de atunci.


 De la geamul etajului 3 din Arhitectură, după lăsarea serii.



Din alt film:

 Vreme ploioasă, la corturi.

 Mi se pare că acea colegă de GID avea o fetiţă... Uite-o mai jos pe soare...:



 Aici,o şepcuţă cu "Huligan" pe ea...


(Liceul Mihai Viteazul, în epocă. Lozinca în sine,vorba aia clasică, e psihanalizabilă... Adică-i de cercetat dacă e semn de curaj ori de contrariu...

 Un posesor de chitară... Aş minţi să spun că ce disciplină era la GID... Unul venea, altul pleca..





PS 1
Era să uit.
Voi continua probabil cu textele inclusiv strîmbătoare din nas privind Piaţa Universităţii 2012. Dar nu pot să recunosc că-i foarte posibil ca tipii de acolo să urnească România...
O să mă trageţi de urechi că ieri-alatăieri am afirmat altceva... Că nu prea au şanse, ziceam.
Cu sau fără şanse, semnalul lor este teribil.

Fenomenul în sine rămîne totuşi de analizat, de simţit (am şi io o idee fixă).

PS 2
Subsemnatul intenţionat nu-şi reprimă stilul, cu trimiteri la sine, respectiv cu aşa-zise bateri de cîmp. Am sentimentul că ambele completează fericit relatarea.
Fără îndoială îs în anul morţii, căci pînă de curînd nu aveam încredere în valoarea cît de cît onorabilă a scriselor mele.
Acum am.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu