luni, 12 noiembrie 2012

[MUNTE] Clubul Alpin Român, şi nu numai - reconsiderare a poziţiei personale


I

Mărturisesc a fi un om care şi-a potolit setea de notorietate, respectiv de eliberare a agresivităţii prin nesfîrşite critici la adresa a ce-a mişcat şi mişcă pe munţii ăştia.

Mă credeţi sau ba, am considerat în acelaşi timp (de ani buni) că viitorul de cîrcotaş alpin mi se prezintă nefast...


Mai exact, mi s-a părut că generaţia actuală de căţărători, de montaniarzi - mai înzestrată material şi, totodată, traversînd vremuri mai liniştite - este mult mai la locul ei decît pleiadele care au precedat-o.

Descopăr însă pe lista Clubului Alpin Român că tărîţa (aceea de se încinge, în interiorul omului normal) garniturii tinere - mă refer la cei pînă în 35 de ani - este absolut identică cu a predecesorilor.
Mesaj 1
Mesaj 2
Mesaj 3

Etc.


Să rîd sau să plîng?

Nu mă voi jena să iau realitatea cum e, după cum mă voi strădui să nu rînjesc satisfăcut de omeneştile tinerilor.
Ca semn că nu am îmbătrînit degeaba, poate voi izbuti să observ, să-mi explic comportamentele, şi să mă defulez brut (om îs şi eu!) cît mai rar...



II


Mihai Cernat vine cu propunerea unei comemorări a lui Emilian Cristea, mort pe un 12 noiembrie, acum trei decenii.

"Data de 12 noiembrie are o dubla semnificatie: este ziua cand a incetat din viata Emilian Cristea si totodata este ziua de nastere a lui Vasile Ciobanita.
Un gand pios in amintirea acestor doi Oameni-de-Munte !"
  
Mi-am dat şi eu cu presupusul acolo:

Îmi menţin opinia. (notă blog: vezi ultimul capitol aici)
Adunînd bune şi rele din activitatea lui E.Cristea, rezultatul este negativ.
Era şi părerea (argumentată din plin) a celui care a reînfiinţat CAR, Niculae Baticu.

Cristea a fost un monument de neonestitate. De minciună, de incorectitudine.
Dacă România este unde este, aceasta se datorează şi celor ca el.
 

Pe de altă parte, e de studiat boala asta a noastră, a românilor... Nu ne simţim bine dacă nu oferim şi primim elogii deşănţate, inevitabil fără legătură cu realitatea! /.../
PS
Bizanţul ne-a lăsat în sînge plăcerea de a ne pune capul în pulbere şi de-a săruta urmele tălpilor celor mari ”(G. Călinescu).

Dar nu pentru asta am deschis, aici, subiectul.
Ci pentru că, în orele precedînd venirea mesajului lui mihai, am răsfoit nişte materiale pe net. Despre Şerban Ţiţeica, fraţii Cunescu etc.
Şi am realizat că o mare subiectivitate este caracteristica multora dintre filele internetului...
Se trag perii la gros... Dincolo de invidia că nu primesc şi eu - acut frustratul sentimental - aşa ceva. rămîne problema că nu ştii pe ce să te bazezi, respectiv te ia oboseala gîndind cît ei de verificat din materialul care ţi-a aterizat sub ochi.

Luînd lucrurile cum sînt, observ că omul de rînd nu prea are treabă cu obiectivitatea. El scrie ca să se descarce (deseori fantasmănd rpecum copilul), ori pentru a capta interesul, bunăvoinţa altuia.
Exemplu 1
Exemplu 2
Bineînţeles că, în acest din urmă caz, nu mai stă nimeni să puncteze nelalocurile (de pildă că taman cînd s-a pună cutezătorii steagul revoluţionar pe stînca Omului din Bucegi s-a pornit furtuna şi nu l-au mai pus...) autorului lăudat...

În context şi legat de debutul postului de faţă..
Şi aici am (încă) senzaţia că generaţia jună de la 2012 e mai echilibrată, mai dreaptă în exprimări - dar nu ştiu de ce spun că e de observat şi mai spre bătrîneţe...



III


...Sar aici controlat - pornind de la un material de presă - la o atitudine.
Tot umană...

"Jocul vostru politic de îngroapă", spun oamenii  de afaceri către politicieni.
Cum au şi o mutră greu penetrabilă, mai-mai să-i crezi, să-i iei în serios, să-i căinezi pe săracii oameni bogaţi.



Nu sînt adeptul egalităţii tip comunist ori măcar a egalitarismului social-democrat.
Dar unele lucruri sînt de spus.
Mai exact că vajnicii oameni echilibraţi şi capabili sînt chitiţi - îs oameni, cum precizam... -  pe propriul interes. Că indică ei cu spor ce impozite plătesc, cîţi oameni angajează, asta e destul de pastilă... În practică, omul îşi vede de vila, de SUV-ul pe care le posedă şi pe care vrea să le facă şi mai şi. De facultăţile prin Vest pentru progenituri şamd.
Totul pe businessisticul drum al lui "Plăteşte-l pe angajat cel mai puţin posibil, dar nu cît să-şi ia lumea în cap din firma ta".

Nu cer ca respectivii, oamenii de afaceri să se poarte altfel.
Dar nici să se mire că plebea presează, prin intermediul votului politic, în lumina propriilor interese. Şi că, la vreo răzmeriţă, nu ar proceda precum ai lui Petre Petre...



În acelaşi timp.
Răsfoind de pildă Ziarul financiar şi suratele cele fine ale acestuia.
Parcă nu am văzut lumea fină să-şi pună problema greşitului de către ea pe undeva... În sine ori faţă de alte categorii socio-profesionale.

Doar se plîng pentru tratamentul venit din afara cercului lor.
Parcă nu e ok, să vezi hibe doar la altul...


8 comentarii:

  1. Interesanta a doua parte.
    Deci nu le ceri sa se poarte altfel. Numai sa nu se mire. Pai chiar tu te mirai in unele articole anterioare de pretentiile alora de vor numai sa li se dea. "Oamenii de afaceri" n-au voie sa se mire?
    La razmerita lui Petre Petre s-a dat foc conacului. Dar la construit ceva s-or fi priceput?
    Ca sa nu mai zic ca si rascoala din '907 tot de la randuielile strambe a pornit.
    Oamenii de afaceri normali ( nu miliardarii de carton ) au nevoie de un cadru corect, bazat pe un plan de afaceri care sa nu trebuiasca fi modificat una-doua. "Tunurile" produc averi, dar nu realizeaza nimic economic.

    RăspundețiȘtergere
  2. http://www.carpati.org/stire/emilian_cristea/3517/

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, http://www.carpati.org/stire/emilian_cristea/3517/ , mai exact comentariile.

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonimule Dintîi,

    E interesant cum suceşti, cum aranjezi lucrurile.

    Spui că o bucată oarecare e bună, la care destinatarul, încîntat, coboară garda.
    Apoi, duci discuţia la naiba în praznic, în funcţie de ce ţi s-a părut şi oricum scos din context, cînd ajunge aici.

    Unde am afirmat eu că oamenii de afaceri nu au voie să se mire? Arată-mi.

    La chestia cu "Răscoala", duci discuţia unde nu e cazul. Nu am pus eu problema lui a construi - aşa că nu văd de ce o pui aici. Dacă vrei, tratează subiectul pe blogul matale, şi voi citi cu mare interes.
    Faptul că businessmenii au nevoie de cadru corect etc. nu schimbă datele problemei expuse de mine (altminteri fără pretenţii de adevăr universal).

    În altă ordine de idei, zău că-s curios cum arată un om dispus la comentarii precum cele de mai sus, dar care nu are curajul de a se dezanonimiza.
    Ceva mă face să cred că a afirma lucruri ca astea şi cu identitate deschisă, dacă nu chiar faţă în faţă, şi a primit un tratament care l-a lecuit de procedeu.
    Cum glanda afirmaţiilor (de pomenitul tip) nu a dispărut, a ales această cale...

    RăspundețiȘtergere
  5. Stimate domnule Ordean

    Sunt curios cum de a rezultat o valoare negativa la evaluarea vietii si activitatii lui Emilian Cristea. Mai obiectiv era sa acordati o nota cuprinsa intre 5 si 9 pentru a nu fi acuzat ca sunteti adeptul neconditionat al maestrului Baticu. Eu zic ca era mai buna o evaluare "face to face" a celor doi intr-un articol cat mai echidistant, structurat pe perioade de timp, astfel incat fiecare sa-si traga propriile concluzii. fara ura si fara partinire.

    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A răspuns pe Carpati, dar si in postul de aici.

      Legat de materialul face to face, am produs inclusiv unul în genul:

      http://mirceaordean.blogspot.ro/2010/01/paralela-niculae-baticu-emilian-cristea.html

      Ștergere
  6. "Nu cer ca respectivii, oamenii de afaceri să se poarte altfel.
    Dar nici să se mire că plebea presează..."
    In alta ordine de idei, n-as avea de ce sa ma "dezanonomizez" odata ce in locul unui schimb de opinii preferi sa fii curios cum arata omul care... Si sa emiti diverse judecati psi fara vreo baza de cunoastere a persoanei.
    Aici si pe alte bloguri comentez ce gasesc de comentat. Pe blogul meu nu tratez subiecte, doar citez diverse texte care mi se par mie interesante. Fiecare cu stilul lui de a blogari.

    Numai bine.
    Astea fiind zise, am sa ma limitez de acuma doar la a citi si reciti descrierile turelor de munte de pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  7. Acel "eram curios cum arată" era o figură de stil, care nu privea arătatul pur fizic, eram doar nedumerit, neștiutor de ce se ferește un om altminteri cu ochi și suficient de bun observator .
    Ar fi fost ultimul lucru să trag discuția spre purecări de oameni pe bază de o poză.

    Am destule defecte, dar pe ăsta nu.

    Altminteri părerea mea rămâne cea precizată anterior, chiar... și fără poză.

    RăspundețiȘtergere