marți, 11 decembrie 2012

/MUNTE/ Intervenție poate de luat în seamă, pe lista CAR


Dragi colegi,


Una dintre marile mele dureri legate de CAR a fost faptul ca nu exista deschidere mai mare, mai vizibila.
In vremurile de inceput, am citit ca se faceau ture cu incepatorii...uite ca se mai fac si acum, din pacate de catre altii
http://www.carpati.org/jurnal/pentru_ca_toate_au_un_inceput_rt-_prin_munti_cu_amc_1/2853/

Daca se va hotari sa se faca si la CAR asa ceva, eu pun l abataia una dintre cele cateva putine zile pe care le voi petrece in Romania in perioada Craciun-Revelion (sau pe vara cand voi mai reveni)

Zile senine

Gabi  
/ Colea,  mesaj pe lista CAR



Subsemnatul:

__._,_.___
Unul dintre cele mai sigure mijloace de a indispune pe cineva și eventual, te a te privi ca pe un atentator la fericirea lui, este să-i clatini sau spulberi iluziile.
Sper totuși ca Gabi Colea să-mi ierte pînă la urmă intervenia de aici.

Apropo de excursiile cele idilice din linkul pe care ni l-a oferit el.
Dacă un lucru se întîmplă sau nu pe lumea asta are toate justificările din lume să fie astfel.
Dacă la CAR nu există ture în genul celor dorite de Gabi, este pentru că lipsesc condițiile pentru așa ceva. Nu există nici lideri pentru atari excursii, nici 'clienți'.

Se poate discuta de ce nu există.
CAR atrage un anumit gen de oameni. Care sînt interesați de tradție, de dorința unei anumite fixări interioare în timp (sau barim asta e părerea mea despre fenomen!).
Turele de care vorbești (iar aici pot să bănui oarecare nostalgie nemărturisită pentru copilărie, pentru activitățile ei cele lipsite de griji...) au o mare doză de superficialitate. Cele plăieșe, pe coama cutare din Baiului. Sau chiar pe vreun Brîu Mare al Coștilei. Unde poți vedea că omul acela nu are vreo treabă cu muntele, cu atît mai puțin cu sufletul abruptului.
O să spuneți că filosofez eu nefericit, dar cred totuși că din plăieși nu se va recruta niciodată un tovarăș de Club. Nu vorbesc cu vreun dispreț la adresa acestora, dar uitați-vă cum arată un asemenea tip la 70 de ani (proba timpului este esențială!) și cum arată un coleg din CAR.

CAR este o grupare de oameni interesați să facă parte din elită - și doresc tuturor (inclusiv mie) să urmărească aceasta fără aroganță.
Elitistul este prin definiție mai individualist, asta și pentru că se poate descurca singur, cînd condițiile o impun.

Dacă nu ne-ar interesa apartenența la un asemenea grup, dr și o anumită fixare în timp (prin intermerdiul istoriei acelui grup), ne-am duce liniști la Cercul turistic - să zicem... -  'Păunașul codrilor'.

Bineînțeles putem viza în continuare să organizăm 'colective', cum le spuneau înaintașii, dar rău nu e a sesiza diferențele care au apărut între vremea lor și a noastră. Nu aș insista aici asupra acestor deosebiri, dar credeți-mă că există, și încă suficiente pentru a nu mai oferi  aceeași sumă unei ecuații valabile la un 1934 sau 1967.
Promit că dacă vreodată m-oi aranja material măcar suficient (nu poți fi leneș și arogant și să se verse măcar în parte Cornul abundenței asupra ta...), cîteva ture domoale dar cu schepsis aș conduce în abruptul Bucegilor...
Pînă atunci stau cu oarece nostalgie (exagerez...) la escapadele de altădată. De pildă aceasta...:


Apropo de tradiție, respectiv de nevoia care ne cuprinde la un moment dat pentru ceva fixare în timp prin intermediul Ei.
Un amic depune eforturi mai mult decît lăudabile în Piatra Craiului pentru descifrarea de locuri - anterior știute doar unui număr infim de oameni. Și pe care ultimii nu le-au popularizat, pentru a nu declanșa un bănuit val de nechemați, respectiv pentru că nu i-a interesat asemenea vestire ori nu au apucat s-o facă.
Sînt curios cînd va simți respectivul chemare spre alăturare la CAR. Din cîte mă duce simțul (și am încrede în El...), nu va fi curînd, dar se va petrece cîndva... Ha, și-mi țîșnește ceva în minte!... Să fie M.I. viitorul președinte CAR, peste vreo 20 de ani? De ce simt că are stofă, inclusiv aceea de lider sau de făcător de bani...


/PS, survenit ulterior postării pe lista CAR/ 
Am sentimentul că momentul alăturării lui Mugur (căci despre el e vorba!) la CAR ar putea fi grăbit un pic prin existența în fruntea Clubului a unui tip apropiat stilului său, valorilor sale.
Spun asta pur matematic, șanse fiind reduse de așa om...
Dar cu timpul Mugur va dobîndi o statură care îl va face interesat pe el în sine de CAR, iar în paralel tipii de aici și l-ar dori tot mai mult alături.

Legat de prorocirile mele, mă repet fără îndoială amintind că, pe la 2000, am văzut CAR renăscut sub conducerea unor tipi ca Dan Vasilescu și Emil Coliban. În cazul ultimului m-am înșelat, chit că îi mirosisem chiar de la distanță firea (așa mă bag ei, timidul, în sufletul / 'brînza' oamenilor...)

Mai încoace, i-am proorocit luiu Mihai Cernat leadershipul "Florii de Colț" bucureștene. Pe moment el pare satisfăcut de  condusul expunerilor de la Casa Schiller, dar eu tot simt că în timp tot la Floare... va ajunge. Mai exact după ce-i va scădea din agresivitate - chit că ceea ce alimentează pomenita a. e altceva... (o știu de la mine!), dar de obicei timpul drege multe, fie și în parte..

Întrebați ce-o să se aleagă în răstimp și de Ordean?
Păi va rămâne tot gură mare și proastă în CAR! Pînă cînd s-or face ăia că le-a scăpat întîmplător un bolovan pe o arteră alpină, cînd respectivul se afla întîmplător nițel în aval...


Acu' văd că pe șapcă scrie ceva urît...
Ce rușine!

PS2 

From: Angela Vasilescu <angela.vasilescu@gmail.com>
To: ClubulAlpinRoman@yahoogroups.com 
Sent: Wednesday, December 12, 2012 9:35 AM
Subject: Re: [ClubulAlpinRoman] ture...ture... cum se faceau si la CAR pe vremuri

 
@ Mircea Ordean:
Doar o observatie, avind o banuiala destul de serioasa pe cine "birfim" aici, nu stiu daca MI se va alatura CAR, dar "activeaza" pe carpati.org... 

Remarci ar fi mai multe de făcut aici (de pildă despre dedesubturile comunicării), dar mă opresc la:

Prezumția mea privea ceva de peste 20 de ani. Nu văd, ca atare, de ce am sta să observăm că  actualmente M.I. publică exclusiv pe Carpati.org. Acum 10 ani nu publica deloc (dar apărea în poze la articole din "Munții Carpați" ale unui amic), nu nota, era întrucîtva superficial pe munte -  după cum se vede, timpul nu stă în loc, cel puțin la anumite categorii umane.
Întrebați ce va face peste 40 de ani unul ca M.I., dacă tot mă dau așa deștept? Simplu: va filosofa. Un mod frumos de apus al unei existențe umane ocupată pînă atunci din plin cu concretul...


Mircea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu