luni, 21 ianuarie 2013

/ UMAN / Din viață. 20 ianuarie 2013


I

Viața implică o permanentă (și deseori dureroasă) revizuire a concepțiilor.
Vă spuneam cîndva despre mirarea-mi că, dincolo de ce auzisem prin copilărie, bătrînii ce defilau prin fața ochilor mei nu păreau deloc să dobîndească - avansînd în etate - înțelepciune, calm, onestitate.

De curînd mai căzu o idee... Aceea că vitalitatea în scădere mai scade din ciudățeniile legate de impulsivitate, de ciudățenii (care de chiu de vai dau cît de cît bine la maturitate, mai pot fi susținute de vitalitate).
Nici gînd însă, nici aici!

Niște apropiați de-ai subsemnatului au drept vecină o doamnă, cumulînd 70 de primăveri și ceva. La scurtă vreme după ce amicii mei s-au mutat în respectivul imobil, senecta în chestiune a decenit acră, agresivă șamd. Procedînd inclusiv la echivalentul - dar pe ușa apartamentului - zgîriatului cu cuiul pe caroserie.
Nu am pretenția că doamna cu oricina să se facă vreun preș, ci doar să socotească măcar de vreo embolie bruscă, de vreun vas sangvin prost care te poate face ca nici la telefon să nu mai poți întinde mîna. Se pare însă că în cazul venerabilei doamne nu se pune cazul unei atari precauții, motiv pentru care sănătos este să-mi revizuiesc ideile... Inclusiv punîndu-mă - pe cît mi-i posibil - în locul celuilalt...

Un domn.
Din blocu-mi.
Că pe la 65 de ani era îndrăgostit foc de ale bisericii și mînăstirilor, iar apoi paru să se dezumfle, păi aș înțelege ce și cum. Plus de ce. Acum va fi avînd vreo 80 de crestături anuale pe răbojul personal.
Și aici am crezut că lucrurile-s precum în știința mea despre viață. Eventual raportat la vîrstnicii din preajma-mi...
De ceva luni, tipul se mișcă greu, ajutat și de un baston. Stilul său, dincolo de mici gemete, este însă același, acela de a epata, de a juca un rol (întrucîtva) măreț. Prin urmare, nu l-am luat în serios, ceea ce nu-i cazul altor vecini.
Ieri l-am văzut coborînd scara dinspre mezanin. Avea o haină în culori deschise, cu diverse motive dintre care doar floricelele lipseau. Iar făcut-am ochii maaari, chit că trecerea-mi spre reformularea unor idei despre viață nu a întîrziat - de această dată - mult.

Altminteri pe doamnele, de acum casice în folclorul urban (rujate, aranjate, dar dornice de loc în tramvai inclusiv pe calea micilor gesturi, oftaturi etc. bine dozate), le pricep de ceva timp. Nimeni nu spune Ia-mi Doamne!. Cucoanele în cauză (poate fi explorat și spre segmentul masculin aferent!) au nevoie de înfrumusețare pentru a se simți bine, inclusiv pe calea rezonanței cu stări similare din trecut. Acea păcălire, inclusiv pe dumneai înșiși, pălește în fața rezultatelor: se simte mai bine, chit că epiderma îi este mult diferită de aceea a tmpurilor cînd realmente 1,2, n bărbați chiar se aprindeau la simțuri în preajma ei.
Faptul că-și rezolvă acel aport de bunăstare interioare nu poate elimina oboseala unui mers prin urbe, eventual dorința de a i se reconfirma că este cineva, căruia semenii îi oferă tratament special - cum ar fi locul despre care vă spuneam, în tramvai, troleibuz șamd.


II

Nici nu l-am văzut, doar auzit.
Un tînăr, să fi avut 20-23 de ani, în troleibuz. Mic discurs - în ton tare sigur pe el, plus dispreț față de restul lumii - față de însoțitorii săi. Categorie socială? Ceva între spălător și aspirant mecanic auto.
Am realizat brusc însă realitatea, poate aplicabilă întregului palier de vîrstă.
Cînd, oarecum în ciuda resurselor, concurența este acerbă în captarea perechii, în general a reprezentanților sexului opus (inclusiv doar pentru a avea un fraier, un de muls în preajmă). Și se ajunge la bizarerii în vestimentație, gesturi, exprimare.
Apropiat este în cazul atitudinii în sine, la trecerea prin lume. Vîrsta aceea - am sentimentul - duce la oarece coliziune între sentimentul încă puternic al lui Mi se cuvine! (accentuat se pare că dimensiunile, capacitățile superioare dobîndire odată cu fiecare an) și o realitate pe care exemplarul uman tînăr este departe de a o putea gestiona.
Cam aceasta am ghicit în spatele ziselor infatuate ale junelui de ieri, din troleibuz...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu