miercuri, 12 iunie 2013

/ ISTORIE ALPINISM ROMÂNESC / Relatare despre Horia Stamatu, în anul participării la premiera Fisurii Țapului



I


Relatare despre Horia Stamatu (de Titus Bărbulescu), care în 1936-37 îl are  drept profesor suplinitor, vreme de o lună, la Liceul "Cantemir Vodă"



"Horia STAMATU mi-a fost profesor, timp de o lună, la liceul Cantemir- Vodă din București, prin anii 1936-1937. Suplinitor al profesorului titular de psihologie, blândul și bunul Ion Nisipeanu: poet, eseist, filosof în timpul liber… 
A intrat în clasă un tânăr înalt, blond, cu părul răvășit, cu pași repezi. A ajuns îndată la catedra peste care a pus catalogul mare, cartonat ca o carte bisericească, deasupra lui, manualul de psyhologie, de Ion Nisipeanu.
S-a întors cu fața către noi: o față luminoasă, ochi limpezi, parcă mirați văzându-ne cum ne-am sculat în picioare, unul după altul, surprinși că nu-l vedem pe „moșu’ Nisipeanu”. Acesta intra, de obicei, legănat și miop.
Dând din cap în chip de răspuns la salutul nostru, urcând încet pe estradă, așezându-se în fotoliul cu pernă, ștergându-și ochelarii… Noul profesor, tânărul suplinitor, nu s-a suit pe estradă. A rămas în picioare, un lungilă simpatic, oarecum căutându-se dimensional în costumul lui elegant, cam răsfirat peste corpul subțire. S-a uitat intens la noi, cu cotul sprijinit pe catedră. Tăcea, în timp ce noi ne așezam, unul după altul în bănci. Apoi a luat
manualul în mână, cam boțit, se vedea că fusese răsfoit. S-a prezentat: Stamatopol… 
Horia Stamatu! –  Unii dintre noi îl cunoșteam din citite, sau auzite. Știam că fusese laureat al Fundațiilor Regale, cu placheta de poeme Memnon. Din nou tăcere. Din nou, începu să ne întrebe de una, de alta, la ce lecție ne aflam. Din manualul pe care îl deschisese, citea tabla de materii. Cestorul clasei (eram cu rândul cestori ai clasei pe câte-o săptămână, numiți de dirigintele clasei, care era, de-altfel, „moș Nisipeanu”) i-a răspuns: 
- Trebuie să faceți apelul, domnule profesor. Notați absenții. Astăzi era prevăzută oră de ascultare… 
Erau niște absenți. Unul, dintre ei, prezent! Ascuns după paltoanele din fundul clasei, invizibil, mut. Profesorul s-a făcut că nu-l vede… 
început ora. - Vom face, așadar, o oră de revizuire. Nu vă ascult. Vom discuta liber, să ne cunoaștem mai bine. Ce-ar fi să învățăm împreună cum este construită psihologia umană… care sunt categoriile ei scolastice, hm! Adică școlare...."

Etc.

Horia Stamatu

Titus Bărbulescu

Liceul Cantemir Vodă / Dimitrie Cantemir, de pe Bd. Dacia, București.

II 


Întîmplător am găsit ceva date și despre al doilea însoțitor din acea tură, ai consacraților Niculae Baticu și Ion Șincan - e vorba de doctorul Dan Chiriceanu.


În 1934 scrie susține pe linie profesională teza "Contribuțiuni la studiul tratamentului limfogranulomului" .

La 8 octombrie 1940, decretul nr. 3406 a făcut schimbări la Ministerul Cultelor şi Artelor: teologul Gheorghe Racoveanu a fost numit inspector general cl. I-a în locul lui Teodor Păcescu; dr. teolog Ştefan Palaghiţă, inspector general cl. I-a în locul lui Moise Ienciu, şi părintele Ilie Imbrescu, inspector general cl. II-a în locul lui Şt. Cercel. Toţi cei înlocuiţi fuseseră pensionaţi, iar noii teologi veniţi aparţineau mişcării legionare. Doar în acest minister au fost aduşi, începând cu septembrie 1940, un număr de 59 legionari, iar în Administraţia Centrală 11. Dintre fruntaşii notorii s-au aflat prof. dr. Liviu Stan (Academia Teologică - Sibiu), Grigore Scorpan (directorul Teatrului Naţional din Iaşi), Neamţu Otonel (directorul Teatrului Naţional din Timişoara), medicii Dan Chiriceanu, Gaby Popescu, Răzvan Djuvara şi secretarul muzical Remus Tincoca de la Opera Română, Radu Gyr, Dan Botta, Gh. Racoveanu, preoţii Şt. Palaghiţă, Ilie Imbrescu (refugiat din Balcic), Iuliu Şandru şi Vladimir Frimu, apoi profesorii Anton Balotă, Aurel Chirescu şi D. Veştemeanu. Se adăugau între notorietăţi Haig Acterian, pictorii Ghiţă N. Vânătoru şi Dumitru Filip, dr. Iosif Weselowski, ca şi 22 de actori de la Teatrul Naţional din Bucureşti în frunte cu Marietta Sadova, Emil Botta, Ion I. Ulmeni etc. (sursa)

Totodată, cea care avea să-i devină soție nota ulterior:










Dedesubt, în centrul imaginii (cu amicalele coarne fotografice puse de amicul Titi Ionescu), e Niculae Baticu, capul de coardă la premiera Fisurii Țapului.




PS
Ceva din categoria mea culpa.
Reținusem că unul din candidații la treapta de membru activ al CAR din acea tură era Stelian Stănicel. Și am scris despre el, într-un post.
Nu am colecția Buletinelor CAR la îndemînă, dar pe niște conspecte vechi descopăr pe Stamatu și pe dr. Dan Chiriceanu.
Pînă verific, admiteți cele de mai sus, mai ales că scrisele doamnei Chiriceanu mi se pare foarte interesante, poate și altele din lucrarea  (coordonată de Gheorghe Buzatu)  către care există link mai sus.

Temeinicul cristi Cuțurescu îmi pune la dispoziție descrierea premierei din Buletinul Clubului...
Dar de unde naiba știu de Stănicel??





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu