sâmbătă, 3 august 2013

/ MUNTE, CUXI ȘERBAN / Poate util

Un anonim îmi trimite următorul comentariu la un post mai vechi de-al subsemnatului...

Mi se pare un unghi demn de luat în seamă.
Bineînțeles, sub rezerva verificării - deși omul (pe cît mă duce flerul) nu bate cîmpii..



Va rog sa-mi scuzati stilul dar am parasit Romania de 25 de ani.
Am fost prieten, coleg de club si facultate cu Cuxi si am urmarit intreaga sa cariera de alpinist.
A fost un baiat foarte talentat dar cel mai bun din club era Nelutu Ratiu.
In acea vreme in club erau multi alpinisti care nu erau de accord cu stilul extreme de riscant al lui Cuxi . Dupa escalada Matterhornului, cam cu o jumatate de an inaintea accidentului fatal Cuxi a avut un accident sever in Cheile Turzii din care a mai scapat odata cu bine. Nu stiu cine dracului l-a indemnat sa persevereze din nou in vechiul stil dar dupa ce s-a refacut a inceput sa se catere inca mai riscant ca innainte. ( Daca bine mi-amintesc escalada pe Matterhorn a facut-o cu un infect gripal)
Am fost martorul unor discutii vehememente in care unul dintre batranii clubului incerca sa-i explice lui Cuxi ca succesul in alpinism inseamna sa le povestesti nepotilor despre experientele avute in tinerete.
In acceasi perioada in clubul din Cluj existau mai multe “bisericute” rivale iar Cuxi era relativ izolat. Dinu Mititeanu era seful clubului si l-a sprijinit puternic pe Cuxi.
Dinu a recunoscut in el tinarul intelligent, foarte talentat plin de perspective ( nu numai alpine ) venind dintr-o familie reputata, care cu siguranta ar fi devenit o persoana de interes public.
Din aceasta cauza eu personal cred ca sustinandul cu vehementa Dinu a fost unul (dar in nici un caz singurul) din cei care au pregatit destinul fatal.
Ambitia (idioata) a ucis mai multi alpinisti decat muntele.
Actorii dramei trebuie sa traiasca cumva cu constiinta lor.

Postul de origine fiind:



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu