vineri, 26 iunie 2015

ISTORIE MUNTE și altele. August Schmiedigen


Inevitabil, scrierile cuiva se află cam egocentrice...
Și riști astfel să nu interesezi.

Dar, poate, mare parte a spiritualității (o fi spus mult?) e alcătuită din așa rînduri, care inspiră pe alții - producîndu-se ei înșiși... egocentric, și ducnd ștafeta mai departe...

Zic astea amintindu-mi de discuțiile cu mentorul meu de altădată (ideea de m. fiind nu chiar pe stilul celei din dicționare). La dînsul, pe cînd îmi expunea noutățile investigative din domeniul care ne atrăgea pe amîndoi, sesizam inevitabila pătrundere în alte domenii, deci nu neapărat acelea ale mersului pe munte...

August Schmiedigen e pomenit în cursul conflictului ADMIR-CAR, din deceniul patru, ca susținînd punctul de vedere al primilor. Sau așa afirmă Ion Udriște Olt, președintele ADMIR.


Nu știu cum vor fi șezut exact lucrurile, dar Schmiedigen va fi fost un arhitect de vază în epocă. Cum arătam într-o postare mai veche, îi descoperim numele pe fîntîna de la intrarea nordică în parcul Carol, din București.

Iată aici niște informații interesante...


Întrucît siteurile pot și dispărea (la o adică nici acesta nu are contract de eternitate), reproduc mai jos și textul de acolo:

Am primit în urmă cu ceva vreme un mesaj de la Berlin, din partea domnului Rudolf Hausner. Domnia sa a citit ceea ce am scris despre August Schmiedigen şi a avut amabilitatea să completeze informaţiile cu lucruri aflate în mod direct de la fiul arhitectului, pe care l-a cunoscut în Germania. Iată mai jos ceea ce mi-a scris dl. Hausner, cu minime editări din partea mea.


Este vorba despre Johan Schmiedigen, născut la Bucureşti în 1905, pe care l-am cunoscut în 1979 în Germania, la Freiburg. Am rămas prieteni buni pâna la moartea sa şi de la dânsul am aflat amanunte despre Ferdinand August (Tony) Schmiedigen, tatăl dânsului. Johnny Schmiedigen, este cel depre care cineva a spus că l-a cunoscut în închisoare în 1959. Intr-adevăr, era inginer constructor la fel ca tatăl şi bunicul său iar studiile şi le făcuse la München. A fost responsabil cu construcţia aeroportului din Cluj unde, din cauza unor defecte de material, pista aeroportului s-a deteriorat şi a cauzat avarierea unei aeronave militare sovietice. Pentru acest incident a fost condamnat sub acuzaţia de sabotaj şi a fost eliberat abia în 1964. Tatăl său, Ferdinad August Schmiedigen, s-a născut în 1883 ca fiu a lui August Schmiedigen si A. Quirnbach.


(Aici introduc paranteza mea, anume că sunt mulţumit că am lămurit în acest fel că cel puţin unul dintre documentele prezentate în al doilea meu articol despre Schmiedigen este semnat de August senior!)

A studiat în Germania, a fost proprietarul firmei “Industria Pietrei S.A.” (mai tarziu “Marmora”) de pe calea Griviţei. A făcut şi antreprenoriat de construcţii, alături de G.M. Cantacuzino sau pe cont propriu la mai multe edificii din Bucureşti. A construit şi fântâna cu zodiac din faţa Parcului Carol. În 1938, probabil din cauza situaţiei politice, divorţat de Dna. Leila Stoianovici, cu care a avut 2 băieţi, Johan si George, a plecat în SUA (împreuna cu George) unde tatăl sau, August Schmiedigen senior era deja. Acolo, tot împreuna cu G.M. Cantacuzino şi cu Octav Doicescu, a ajutat la construirea pavilionului României de la expoziţia universală din 1939, apoi şi a celui de la expozitia de la Port au Prince. A obţinut cetăţenia americană, s-a recăsătorit şi a mai avut un copil, s-a stabilit în Mexic şi a murit la ...Verona în Italia.
Johan Schmiedigen a emigrat la 74 de ani în Germania, şi a apucat să-şi viziteze tatăl şi pe fratele George. George Schmiedigen era avocat şi devenise membru al baroului din Washington. Vă anexez linkul unui document de justiţie de la Washington unde sunt enumerate proprietăţile avute de A.F. Schmiedigen în Bucuresti.

http://www.justice.gov/sites/default/files/fcsc/manual/RUM-30601.pdf
În încheierea mesajului său, dl. Hausner a avut amabilitatea să promită că-şi va cerne memoriile copilăriei pentru a descrie atmosfera şi - mai ales - locurile din jurul casei sale din strada Sirenelor, una dintre străzile victime ale demolărilor ceauşiste. Motiv pentru care îi mulţumesc mult acum pentru cele scrise şi anticipat pentru cele ce-mi va trimite când va avea domnia sa timp să scrie!
Imaginea cu care am început îl are pe August Schmiedigen în centru. Am luat-o de pe blogul d-nei arhitect Chiaburu unde am schimbat câteva mesaje cu dl. Andrei Doicescu, fiul lui Octav Doicescu căci mă gândeam atunci la un articol “Schmiedigen 3”. Sunt 4 ani de atunci !!! Din articolul respectiv puteţi afla mai multe informaţii, atât din articolul în sine cât şi din comentariile acestuia. În articol veţi găsi imagini ale pavilioanelor României de la expoziţia din New York iar sursa lor este blogul domnului Andrei Doicescu.

Lui Octav Doicescu, cel pomenit imediat mai sus, îi aparțin planurile de construcție ale casei ADMIR Babele.
Mulțumiri și celui de la care am preluat aceste informații!

2 comentarii:

  1. Multumesc pentru preluare! Ar fi util sa puneti un link direct catre articolul de care vorbeati, cel cu conflictul in care Schmiedigen era partizanul ADMIR. As vrea sa fac si eu trimitere la el la o eventuala continuare a scormonirii dupa urmele lui Schmiedigen.

    RăspundețiȘtergere
  2. Domnule Adrian, la urmatorul link vedeti pagina 11 a capitolului ADMIR, care face trimitere la Buletinul Alpin nr, 3 din 1938.
    Eu fac acolo o afirmație, dar așa am bănuit la momentul cu pricina...

    http://ro.scribd.com/doc/17259551/Contributii-la-istoria-alpinismului-romanesc#scribd

    RăspundețiȘtergere