marți, 1 septembrie 2015

CLASA MUNCITOARE, la 1978


Întreprinderea de prezentare și ambalaje pentru chimie.
Era un bloc existent și azi, pe strada Gramont, din preajma parcului Libertății / Carol.
Secția mea, Cartonaj parcă, se afla la etajul I.


Tînărul din dreapta e Mihai Adrian, un șef de treabă.
L-am chemat la cîteva petreceri, de care puneam - ca oricare la vremea aceea...
La una dintre ele am întîlnit-o pe Mariana, întîia-mi soție.




Domnul din mijloc era mecanic.
Meditez aici la două chestii.
Sper să nu se indispună vreunul, a-i fi pus imaginile aici, fără cerut voie.
Însă chiar de colea nu-i, să-ți revezi o figură jună,. de care te-ai îndepărtat inevitabil mult, în ultimele (aproape) patru decenii!

În context, și întîmplător, am revăzut ieri - pe Fb - imaginile unei foste colegă de la IPAC (nu apare însă în acest set). Chiar ne schimbăm!

Asta e.








Ăsta-s eu.
În paralel urmam al patrulea an la liceu seral.
Unul de mecanică.



Mașinăriile de pe aici ștanțau coli mari de carton (în forma viitoarelor ambalaje de medicamente), care erau imprimate la un etaj superior al clădirii.
 


Lucea, i-am uitat prenumele.
Acum văd și lozinca din planul trei...
Erau.
Tata mare le lua în seamă.

 Doamna din dreapta mi s-a părut foarte de treabă.
Flori.
Bujeniță sau Budeliță.



O altă serie de mașinării lipea viitoarele ambalaje de medicamente.







Aveam cam 21 de ani, în acel 1978.
Mă amuză mirosind acum, după ani, cum mi-erau (ca oricărui tînăr...) complexele, mai exact față de unele femei.

Haios...
Azi mă comport onorabil, în alte tulburărilor față de doamne, dar vulnerabilitățile vechi se află tot în magazia ce-o port!






Mai sus, unul din maiștri, Poenaru pe nume.
Celălalt se nume Grecu, parcă.






Filmele nu-s perfecte, avînd și zgîrieturi...


Am lucrat un an și-un pic acolo.

Mă jenez de neseriozitatea-mi profesională (care altminteri nu s-a diminuat nici azi..)!

Un comentariu:

  1. frumosi colegi,si simpli.ma intreb cati mai traiesc.si daca nu te dadea vreunul in gat ca faci poze.cat despre "neseriozitatea-mi profesionala",am observat ca faci purici undeva doar daca iti place "locul ala de munca".ma intreb unde o fi cladirea,cunosc bine zona de care zici.

    RăspundețiȘtergere